corturi mici si mari si multe microfoane

mai multe zile. parca doua saptamani jumatate indesate bine intr-una. sau milioane de minute facute buchet, sau franturi de timp ansamblate intr-un puzzle prea perfect pentru a putea fi descris, sacru si demn de a fi pastrat cu mandrie. O, cata maiestrie! bucurie cu caru a turnat in inside-ul meu Dumnezeul Maret si Divin. Plecaciune si multa stima pentru Acela care a ales sa ma surprinda cu o saptamana de vis, pe umerii Sai, pe culmi de fericire, in Curtile Slavei. De ar fi sa fiu un ceas as fi la Mana Sa , fauritorul timpului. De ar fi sa am forma unui colier de bile, la gatul Sau as atarna. De ar fi sa fiu agrafa aurie, in paru-I as stralucii si de ar fi sa fiu eu, exact asa cum si sunt, in bratele Sale mi-as odihni trupul, cu capu pe pieptu-I, pierduta si negasita in nici o vreme as prefera sa fiu! Caci o zi in Curtile Sale, pe meleagurile Imparatiei Sale fac mai mult decat o mie altele in alta parte, conteaza mai mult pentru fiinta intitulata bianca beatrice, adica eu( pentru ca Lui, Regelui ii place numele meu intreg, complet, asa mi-a sopit)! Am avut o experienta speciala, mistica, reala. Fara vreo ideea de a modifica in vreun fel banda, fara sa intorc pagina inapoi pentru a schimba vreun cuget de atunci, increzatoare in ceea ce va urma, deplin incredintata ca Ma va purta cum a facut-o mereu , cu dragoste-n priviri, ca-mi va umple paharul bucuriei necontenit si pastrand strans in duhul ceea ce am primit in aceasta colorata experienta ce fraged inca se simte, ma indrept cu pasi si repezi si pe loc inspre ceea ce-mi striga numele. ( despre tabara in care oleaca de timp in urma , eu si inca vreo 36 timisoreni(nu toti cu sange banatean get-be-get) am fost)