nu intelegi. in mine nu e curaj sa infrunt o alta realitate. o alta emotie in minte se intrepatrunde. si eu amortesc. singura voce ce striga la mine e ea: a fost o greseala. eu nu pot decide, mi-e teama. va fi la fel, un joc de cuvinte, de ore, de frumuseti spuse printre ironii si glume, chipul serios laolalta cu cel care rade in voie, adevaruri, temeri, prezent si viitor adus pe bratele noatre, in discutie. CE A FOST? CE E? CE SE INTAMPLA CU MINE? as vrea tare mult sa cunosc.
imi zice ca a fost un joc, o gluma, o pasa, un moment. Eu zic: stiu, asa a fost mereu!
mi-e dor, mi-e frica de mine. as vrea sa fie, cred, ceva in care apar zambind, radiind de incantarea intalnirii cu tine.
as vrea...
dar mi-e frica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu